Palatul Cultural din Blaj, inaugurat în 1936 în prezența Regelui Carol al II-lea și avariat grav în urma unei explozii în 1996, reabilitat recent printr-o investiție de aproximativ un milion de euro, a primit premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural 2017/Premiile Europa Nostra, cea mai înaltă distincție din Europa în domeniul patrimoniului.
Sursa foto: mc.gov.md
Comisia Europeană și Europa Nostra au anunțat, miercuri, câștigătorii Premiului Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural 2017/Premiile Europa Nostra, printre laureați aflându-se și Palatul Cultural din Blaj, la categoria conservare, potrivit unui comunicat postat pe site-ul Reprezentanței CE în România.
”Cei 29 de laureați din 18 țări sunt recunoscuți pentru realizările lor notabile în conservare, cercetare, servicii dedicate și educație, formare și sensibilizare”, menționează sursa citată.
Juriul, format din experți independenți, a examinat un total de 202 dosare prezentate de organizații și persoane fizice din 39 de țări din Europa.
Printre laureații la categoria conservare se numără, alături de Palatul Cultural din Blaj, Orașul antic din Karthaia, insula Kea, Grecia, Bastionul Palatului marelui Maestru din Rodos, tot din Grecia, Piramida albă din Roma, Italia, Fortăreața Cap Enderrocat, Mallorca, și Acoperișul pentru ruinele Mănăstirii San Juan din Burgos, ambele din Spania.
În ceea ce privește Palatul Cultural din Blaj, acesta a suferit daune importante în urma incendiului din 1996, rămânând în picioare doar pereții exteriori și compartimentările interioare.
„Toate elementele structurale, zidării, planșee, scări și acoperiș au fost puternic deteriorate, necesitând însemnate consolidări structurale. Restaurat cu un buget modest, provenit din fonduri publice, Palatul a fost readus la forma sa originală, evocându-se totodată istoria sa recentă. De exemplu, cărămida păstrată aparentă, precum și tavanul retras, amintesc vizitatorului de istoria traumatică a incendiulu”, arată sursa citată.
Juriul a recunoscut această calitate a proiectului, apreciind că autoritățile locale au „izbutit cu succes, prin intervenții minime, să evoce arhitectura pierdută a clădirii istorice aflate în ruină”, iar „prin adăugarea doar a unor funcțiuni și elemente structurale esențiale, fără demolări, s-a reușit valorificarea vestigiilor patrimoniului existent”.
Totodată, potrivit sursei citate, juriul a consemnat și a apreciat mult „felul în care clădirea a încurajat o implicare socială vie, precum și impactul social și economic pe care aceasta l-a avut asupra comunității locale”.
Palatul Cultural din Blaj a fost recent reabilitat de un consorțiu format din două firme harghitene, printr-o investiție de aproximativ un milion de euro.
„Pe lângă reabilitarea efectivă a acestui edificiu deosebit de important din parcursul istoric al Blajului, poate mai importantă este reabilitarea morală pe care o aducem prin această investiție unei perioade iconice pentru spațiul românesc, perioada interbelică și influența regalității asupra comunităților din Transilvania”, a declarat, la demararea reabilitării, primarul orașului, Gheorghe Valentin Rotar.
Refacerea și reabilitarea Palatului Cultural din Blaj s-a realizat printr-un parteneriat al Consiliului Local Blaj cu Consiliul Județean (CJ) Alba.
„CJ Alba susține acest proiect și s-a implicat în realizarea lui deoarece Palatul Cultural reprezintă un edificiu important pentru cultura și istoria Blajului, dar și a județului Alba”, a apreciat, în 2013, președintele instituției, Ion Dumitrel.
Noul Palat Cultural va avea, în funcție de activitățile găzduite, între 50 și 250 de locuri. Beneficiază de o scenă multifuncțională și de o sală flexibilă, iar pereții interiorI, din cărămidă aparentă, sunt luminați de două luminătoare ce provin din acoperiș. Interiorul edificiului va avea o amprentă contemporană ce va transmite povestea traumei suferite de clădire în urmă cu 17 ani, potrivit proiectului întocmit de câștigătorul concursului de soluții pentru reabilitarea fostului cinematograf din Blaj.
Palatul Cultural a fost inaugurat în 1936 în prezența Regelui Carol al II-lea și a lui Mihai I, pe atunci Voievod de Transilvania. Cinci milioane de lei au fost acordate de guvernele Maniu și Tătărescu pentru construirea palatului, care a fost inaugurat după șase ani de la lansarea proiectului, cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la înființarea ASTRA.
După interzicerea Bisericii Greco-Catolice, imobilul a trecut în 1949 în proprietatea Ministerului Artelor și Informațiilor, sub titulatura de Ateneul Popular ”Horia, Cloșca și Crișan”. A revenit în proprietatea Mitropoliei Greco-Catolice în anul 1992, de unde a fost achiziționat în 2011 de către Primărie.
Palatul a găzduit, începând cu 1939, cinematograful orașului, precum și, pentru o perioadă, Muzeul de Istorie și Etnografie, Biblioteca Orășenească și Centrul de Radioficare.
În 1996, o explozie la o sobă, urmată de un incendiu, a distrus o parte din interiorul clădirii, aceasta nemaifiind funcțională. Imobilul, situat în Piața 1848, în centrul administrativ și religios al Blajului, a ajuns astfel într-o stare avansată de degradare, până la reabilitarea recentă.
AGERPRES/(AS — autor: Marinela Brumar, editor: Irina Poenaru)
