Istoric

Blajul a fost nu numai leaganul unor evenimente memorabile din istoria poporului roman, ci si locul care a tinut nestinsa flacara luptei pentru emancipare sociala si nationala in constiinta poporului roman. Arheologic, Blajul se numara printre primele localitati in care au fost atestate urmele culturii scitice in Transilvania, in anii 1876-1880, cu ocazia construirii liniei ferate Teius-Sighisoara, descoperindu-se la Blaj o necropola scitica.

Blajul a fost nu numai leaganul unor evenimente memorabile din istoria poporului roman, ci si locul care a tinut nestinsa flacara luptei pentru emancipare sociala si nationala in constiinta poporului roman. Arheologic, Blajul se numara printre primele localitati in care au fost atestate urmele culturii scitice in Transilvania, in anii 1876-1880, cu ocazia construirii liniei ferate Teius-Sighisoara, descoperindu-se la Blaj o necropola scitica. Blajul este atestat documentar pentru prima data, intr-o diploma din anul 1271, prin care regele Ungariei, Stefan al V -lea, aproba contractul prin care Teel din Brasov vinde comitelui Chyel din Calnic “terra seu villa Herbordi vajvodae” (pamantul sau sau satul voievodului Herbord), asezat intre cele doua Tarnave, acolo unde aceste doua rauri se unesc. Localitatea isI are numele de la Blasiu, fiul lui Hebord. In 1346, localitatea este atestata sub numele de “Balazsfalva”. In 1935, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg dona domeniul Blajului (care cuprindea 12 sate) lui Blasiu Cserey, pentru meritele castigate in luptele cu turcii de la Sirmiu si Nicopole. Dupa ce trece succesiv tn stapanirea mai multor feudali, la inceputul secolului al XVI-lea, Blajul cu intreg domeniul sau, ajunge in proprietatea lui Georgiu Bagdi care, in 1535, construi castelul, cea mai veche cladire a orasului), astazi proprietatea Mitropoliei Bisericii Greco-Catolice. In cursul vremii, Blajul a avut de suferit de pe urma unor expeditii ale turcilor si mai ales cea din 1659, condusa de vizirul Saidi Ahmed, cand au fost macelariti, sub dealurile din jur, numerosi locuitori ai orasului. Intre anii 1704-1711, Blajul a suferit de pe urma rascoalei curutilor condusi de Francisc Rakoczi al II-lea. La 27 octombrie 1687 s-a incheiat Tratatul de la Blaj, prin care se ingaduia armatelor habsburgice sa “ierneze” in Transilvania, urmat de declaratia din 1688 a Dietei Transilvaniei prin care Transilvania renunta de “buna voie” la suzeranitatea Portii si accepta tot “de buna voie” protectia Austriei. La insistentele episcopului Ioan Inocentiu Micu-Clein (1692-1768), imparatul Austriei, Carol al VI -lea ceda domeniul Blajului in schimbul celor de la Gherla si Sambata de Jos, Bisericii Unite cu Roma (Greco-catolica). In luna mai 1737, episcopul veni de la Fagaras la Blaj, asezandu-se in vechiul castel lui George Bagdi, care deveni resedinta episcopala. Prin aceasta, Ioan Inocentiu Micu-Clein a fost considerat, pe buna dreptate, adevaratul intemeietor al Blajului romanesc. In dieta transilvana episcopul Inocentiu Micu a luptat nu numai pentru apararea bisericii sale, ci si pentru obtinerea de drepturi pentru romanii asupriti, devenind promotor la luptei politice nationale a romanilor din Transilvania. Un rol deosebit in evolutia Blajului l-au avut scolile. Scoala Ardeleana, miscare ideologica national iluminista, a aparat drepturile neamului romanesc cu arma adevarului scos din hrisoavele vechi si colbuite. Dintre corifeii acestei scoli amintim pe Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior,Ioan Budai Deleanu. Anul 1848 a fixat Blajul in centrul evenimentelor revolutionare, prin cele trei adunari care s-au tinut aici, in care s-a formulat programul politicii romanilor din Transilvania. La Adunarea Nationala din 3/15 mai 1848 de pe Campia Libertatii, prezenta unor fruntasi revolutionari din Moldova si Tara Romaneasca a imprimat acestei adunari profilul solidaritatii generale romanesti. Cu acest prilej poporul si-a exprimat dorinta de unire prin cuvintele “Noi vrem sa ne unim cu tara”. Intre anii 1926-1950 Blajul a fost capitala judetului Tarnava Mica. Blajul a fost declarat municipiu la 15 mai 1993.

Localizare

Municipiul Blaj este amplasat la 23º 55’ longitudine estica si 46 º10’ latitudine nordica, ceea ce ii confera o pozitie relativ centrala in cuprinsul tarii. Blajul este situat la o altitudine medie de 260m. Pozitia sa, aproximativ in mijlocul tarii, ii confera multiple avnataje, legate de legaturi economice avantajoase cu centrele din Podisul Tarnavelor, Muntii Apuseni, Carpatii Meridionali, si Culoarul Muresului. Municipiul Blaj se afla in partea rasariteana a judetului Alba.

Distanta fata de principalele orase ale Romaniei Orasul Km Bucuresti 364 Cluj Napoca 103 Sibiu 85 Tg. Mures 83 Arad 260 Brasov 196 Oradea 239 Drumuri nationale: • D.N. 14 B (legatura cu Bucuresti, Cluj-Napoca, Oradea) • D.N. 7 (legatura cu Arad, Timisoara) Drumuri judetene: D.J. 142 (legatura cu Tg.Mures) Calea ferata face legatura directa cu orasele: Bucuresti, Cluj-Napoca, Sibiu, Tg.Mures, Sovata (statiune balneoclimaterica), Budapesta (Ungaria), Viena (Austria), München (Germania). Transportul local se asigura cu autobuze, taxiuri. Aeroporturi in apropiere: Cluj – Napoca, Sibiu, Tg. Mures.

Conditii naturale

Municipiul Blaj este situat in vestul Podisului Tarnavelor, in asa zisul Podis al Blajului, aproape de confluenta Tarnavei Mari cu Tarnava Mica. Cuprinde o parte din interfluviul dintre cele doua Tarnave, sectorul sud-vestic al Dealurilor Lopadei, precum si regiunea nordica a Podisului Secaselor.

Clima este temperat continentala. Temperatura medie multianuala variaza in jur de 9ºC. Primul inghet are loc de obicei la mijlocul lunii octombrie, iar ultimul inghet se produce la sfarsitul lunii martie. Prima zapada cade de obicei la inceputul lunii noiembrie. Precipitatiile atmosferice sunt moderate, cantitatea medie anuala osciland in jur de 550 mm/mp. Circulatia aerului este predominant sud-vestica. Pedologic predomina solurile brune argilo-iluviale, in legatura cu prezenta in trecutul istoric mai departat a padurilor de fag, azi vegetatia naturala fiind mai degraba de silvostepa antropica, cu predominanta stejarului, dar si cu ochiuri largi de pajisti culturale si antropice. Principalele resurse naturale sunt: argila, marna, nisipul, lemnul de stejar, gorun, carpen, ulm, tei. Municipiul Blaj este situat in bazinul hidrografic Mures, cursul de apa confluenta Tarnavelor. Tarnava Mare si Tarnava Mica au debite reduse (cca.12 m 3/sec) si sunt intens poluate, din acest motiv utilizarea apei lor fiind limitata. Sursa de apa pentru alimentarea cu apa a municipiului Blaj este raul Sebes, din sistemul microregional de alimentare cu apa Sebes – Alba.

 Aspecte institutionale

Localitati infratite: Allschwil (Elvetia; Recanati (Italia) si Morlanwelz (Belgia).

Repere turistice: Campul Libertatii, Castelul Mitropolitan, Catedrala Sf. Treime, Manastirea Buna Vestire, Bisericuta Grecilor, Teiul lui Eminescu, Stejarul lui Avram Iancu, Institutul Recunostintei, Casa Iacob Muresanu.

Organizatii neguvernamentale reprezentative (ONG-uri): Asociatia Caritas Metropolitan Greco Catolic Blaj, Asociatia Kolping Blaj, Asociatia Familia 2004, Asociatia „Filantropia Ortodoxa” Alba Iulia, Centrul Cultural „Iacob Muresianu” Asociatia Operation Village Roumaines, Fundatia Mission Without Borders Romania, etc.

Universitati si institutii de educatie: colegii si sectii specializate ale Universitatii Babes-Bolyai Cluj Napoca, Spiru Haret Bucuresti (Institutori-desen), 1 Decembrie 1918 Alba Iulia, Institutul Greco Catolic – Facultatea de Teologie Greco Catolica Pastorala, Colegiul Inochentie Micu Klein, Colegiul de Institutori Gheorghe Sincai, Colegiul „Iacob Muresianu”, Grup Scolar Agricol, Grup Scolar de Industrializare a Lemnului.

Institutii de cult reprezentative: Mitropolia Greco-Catolica Unita cu Roma de Alba Iulia si Fagaras, Protopopiatul Ortodox;

Unitati de asistenta sociala pentru copii: Centrul de plasament Blaj (108 beneficiari), Centrul TF Blaj (15 beneficiari), Centrul de Zi Blaj (17 beneficiari), Societatea de Caritate „Usa Sperantei” Tiur (11 beneficiari), Centru TF Manarade (16 beneficiari).