Alba Iulia şi Blaj, în topul celor mai frumoase oraşe mici din România
Data:13/11/2016
Judeţul Alba se poate lăuda cu două oraşe incluse într-un top al celor mai frumoase oraşe mici, realizat de greatnews.ro, pe baza propunerilor şi voturilor cititorilor. Potrivit acestui top, primele două locuri în care puteţi petrece un weekend de poveste sunt Sighişoara şi Piatra Neamţ, locurile trei şi patru fiind ocupate de Alba Iulia şi Blaj.
“Unii s-au îndrăgostit atât de mult de combinaţia linişte-confort pe care o oferă oraşele mici şi frumoase, încât au decis să se mute, dând uitării avantajele traiului într-un oraş mare, dar mereu aglomerat”, au subliniat realizatorii topului.
Propunerile cititorilor au fost: Sighişoara, Piatra Neamţ, Breaza (Valea Prahovei), Blaj, Turda, Orşova, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Alba Iulia, Cetatea Sucidava, din oraşul oltean Corabia.
“Ţinând cont de propunerile cititorilor, greatnews.ro a întocmit un top al celor mai frumoase oraşe mici din România. Pe lângă imagini, veţi descoperi, pentru fiecare dintre aceste oraşe, câte trei curiozităţi care nouă ni s-au părut fascinante”, se arată în articol.
Iată ce spun realizatorii topului despre cele două oraşe din judeţul Alba.
Alba Iulia
Oraşul, care în ultimul timp şi-a schimbat extraordinar de mult aspectul, are 63.000 de locuitori.
1. Oraşul aflat la 340 de km de Bucureşti, 100 de km de Cluj Napoca şi 70 de km de Sibiu atrage tot mai mulţi turişti, după ce centrul istoric a fost complet renovat şi arată absolut superb. În acest an, oficialii din turismul elveţian au acordat oraşului titlul de “destinaţie culturală de excepţie”, în cadrul unui prestigios târg turistic desfăşurat la Lugano.
2. Cetatea bastionară de tip Vauban de la Alba Iulia a fost construită între anii 1715-1738 în contextul instaurării stăpânirii habsburgice în Transilvania. Autorităţile habsburgice au văzut în noua fortificaţie una cu un rol important, atât în sistemul de apărare împotriva turcilor, dar şi de consolidare a puterii lor în teritoriile ocupate. Astfel, urma să devină fortificaţia principală a Transilvaniei, mai ales că era construită după cele mai noi metode de fortificare ale vremii, inspirate de sistemele concepute de arhitectul militar francez, mareşalul Vauban. Fortificaţia bastionară de la Alba Iulia este apărată de trei sisteme de fortificaţii. Acestea adoptă forma unui heptagon neregulat, cele şapte bastioane conferindu-i o imagine stelată, caracteristică cetăţilor de acest tip.
Bastioanele cetăţii le regăsim astăzi, la fel ca la începuturi, purtând aceleaşi nume ca şi în trecut: Trinitatea cel mai mare bastion, putând fi recunoscut după blazonul încoronat cu câmpuri multiple şi frunze de acant -, Sfântul Ştefan, Eugeniu de Savoia, Sfântul Mihail, Sfântul Carol, Sfântul Capistrano şi Sfânta Elisabeta.
3. Centrul istoric nu este însă singura atracţie turistică a oraşului. Graţie unui proiect european de 2,66 milioane de euro, la Alba Iulia a fost inaugurat un parc dendrologic cu o suprafaţă de peste 21 de hectare. În acest parc, pot fi admirate 1.100 de specii de arbori şi plante. Cei care vin cu maşina, o pot lăsa în siguranţă într-o parcare de 600 de metri pătraţi, din apropierea intrării. În parc, au fost amenajate alei pietonale şi locuri de odihnă.
Parcul Dendrologic “Dr. Ioan Vlad” a fost înfiinţat în urmă cu 11 ani de inginerul silvic Nicolae Pătrânjan. Parcul avea iniţial 50 de specii de plante, dar municipalitatea din Alba Iulia a sesizat potenţialul turistic al spaţiului şi a decis să atragă fonduri europene pentru mărirea colecţiei de specii.
Blaj
Oraşul din judeţul Alba are doar 20.000 de locuitori, dar a jucat un important rol în istoria românilor. Toţi elevii români învaţă la şcoală despre Marea Adunare de la Blaj, din mai 1848, la care au participat 50.000 de oameni, majoritatea iobagi. Aici a fost adoptat programul de revendicări cu caracter democratic, care prevedea abolirea dijmei, clăcii şi iobăgiei, libertatea cuvântului şi a tiparului şi înfiinţarea de şcoli de stat în limba română. Şi tot aici s-a născut Timotei Cipariu (1805-1887), părintele filologiei române.
1. Oraşul este cunoscut drept “Mica Romă”, fiind, în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, centrul cultural al românilor transilvăneni. Este oraşul în care a fost publicată prima gramatică românească, de Timotei Cipariu.
2. Una dintre cele mai frumoase construcţii din oraş este Catedrala Sfânta Treime, ridicată între 1741 şi 1749 în stil baroc, după planurile unor arhitecţi vienezi de origine italiană. Pictura cupolei datează tocmai din 1748-1749. Interesant este că, pentru ridicarea acestei catedrale, arhitecţii au folosit ca sursă de inspiraţie un alt edificiu din Transilvania – Biserica Iezuiţilor din Cluj, prima biserică catolică ridicată în Transilvania după Reformă.
3. Oraşul primei şcoli publice cu predare în limba română are parte de împrejurimi superbe. Oraşul e aşezat în Podişul Târnavelor, într-o renumită zonă viticolă.
