11 octombrie – Ziua „Școlii Ardelene”: 265 ani de la înfiinţarea, la Blaj, a primelor şcoli sistematice şi moderne din istoria românilor – AUDIO

Iată câteva dintre afirmațiile făcute de profesorul universitar doctor Ion Buzași la „Interviurile Radio Blaj”:

„Școala Ardeleană este o mișcare iluministă, cu caracter național, cultural și religios, a românilor din Transilvania de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului XIX. Ea este atât de importantă pentru Blaj, pentru că din Blaj au iradiat ideile Școlii Ardelene, încât Blajul, pe lângă numele eminescian Mica Romă, pe lângă Mecca Românilor, pe lângă Sionul Românesc, pe lângă Școala Școlilor Românești, are și această denumire: Orașul Luminilor Ardelene sau Orașul Școlii Ardelene, care arată importanța acestui oraș în devenirea noastră culturală și națională, deoarece, repet, Școala Ardeleană este o mișcare și cu caracter istoric și național, și cu caracter cultural foarte larg.

Școala Ardeleană este, fără îndoială, și o deschidere spre civilizația apuseană, pentru că reprezentanții ei, prin operele lor, deșteaptă conștiința latinității. Sigur că despre originea latină a limbii române și despre originea romană a poporului român au vorbit, înaintea lor, și cronicarii. Dar cronicarii au vorbit doar pentru a deștepta conștiința și mândria națională, ori reprezentanții Școlii Ardelene fac din această conștiință a latinității o armă de luptă pentru obținerea de drepturi naționale pentru românii din Transilvania.

Școala Ardeleană, care ar trebui studiată temeinic în liceu și, apoi, în facultățile de istorie și filologie, pentru că ea aparține și istoriei și filologiei, are importanță pentru că fundamentează aceste discipline importante. Corifeii ei sunt primii istorici, primii filologi, primii care reformează ortografia, Budai Deleanu, reprezentantul Școlii Ardelene, ne dă o capodoperă, Țiganiada, care a rămas multă vreme în manuscris. Apoi, reprezentanții Școlii Ardelene sunt pilduitori, prin faptele lui Gheorghe Șincai, pentru grija arătată școlii. Dacă a înființat peste 300 de școli, cum spun biografii săi, și a avut grijă să le înzestreze cu manuale și cu metodici, cu atât mai mult astăzi, când școala este într-o criză, să nu ocolim cuvântul, exemplul lui Șincai ar trebui să fie mobilizator, așa cum sunt și operele lui Petru Maior și Samuil Micu”.

11 octombrie – Ziua Școlii Ardelene

Din 2014, ziua de 11 octombrie a fost declarată prin lege „Ziua Şcolii Ardelene”. La iniţiativa deputatului bihorean Adrian Miroslav Merka, reprezentant al Uniunii Democratice a Slovacilor şi Cehilor din România, la care au aderat apoi mai mulţi parlamentari, data de 11 octombrie a fost declarată, prin lege adoptata de Camera Deputaţilor, „Ziua Şcolii Ardelene”.

În expunerea de motive din proiectul de lege adoptat de Parlamentul României se arată că „de-a lungul istoriei şi a formării statului român a fost esenţial aportul modului de gândire occidental […] mişcării culturale şi politice cunoscută sub numele de Şcoala Ardeleană […] Reprezentanţi de marcă ai Şcolii Ardelene, cât şi ai Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, Samuil Mincu, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Petru Pavel Aron, lnocenţiu Micu-Klein şi Ion Budai-Deleanu, dar şi întreaga clasă intelectuală pe care au creat-o prin ideile lor în toate cele trei principate romaneşti istorice, au preconizat logica unităţii poporului român într-o singură formaţiune politică, întemeiată pe unitatea originară a limbii românilor din întregul spaţiu locuit de aceştia, peste graniţele vremelnice instituite de vitregiile istoriei. Limba română, ca moştenire istorică de bază a poporului nostru, a constituit un obiect profund de cercetare a Şcolii Ardelene, prin orientari programatice curajoase. Scoala Ardeleana este un curent intemeietor prin definitie, este kilometrul zero al celor mai valoroase idei si opere care ne definesc genetic, istoric şi sociologic în aria de cugetare a Europei, printr-un uriaş efort de aclimatizare a spiritului european în viaţa românilor, de creare a unei gândiri româneşti în consens continental, dar cu specificul local pe care îl apreciem, îl cultivăm şi îl apărăm şi astăzi. Valorificând moştenirea acestor înaintaşi providenţiali, ne dovedim a fi o naţiune cu simţul demnităţii, pe care gânditorii Şcolii Ardelene au dorit-o ca parte organică a civilizaţiei europene.”

Şcoala Ardeleană a fost o importantă mişcare culturală generată de unirea Mitropoliei românilor ardeleni cu Biserica Catolică, act în urma căruia a luat naştere Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică. Şcoala Ardeleană a contribuit nu numai la emanciparea spirituală şi politică a românilor transilvăneni, ci şi la a celor de peste munţi. Unul din documentele cele mai importante elaborate este petiţia Supplex Libellus Valachorum (1791, 1792), adresată împăratului romano-german Leopold al II-lea, pentru recunoaşterea naţiunii române ca parte constitutivă a Marelui Principat Transilvania. O altă realizare a Şcolii Ardelene a fost introducerea grafiei latine în limba română, în locul scrierii chirilice, şi tipărirea primului dicţionar cvadrilingv al limbii române, Lexiconul de la Buda. Deviza Şcolii Ardelene a fost “Virtus Romana Rediviva” (prescurtat V.R.R.), care îndemna la renaşterea vechilor virtuţi ostăşeşti, în lupta pentru drepturi naţionale, pentru limba şi credinţa străbună, pentru unirea tuturor românilor într-o singură ţară.

Ziua de 11 octombrie 1754 este ziua în care, la Blaj, Episcopul Petru Pavel Aron a emis decretul de înfiinţare, la Blaj, a primelor şcoli sistematice şi moderne din istoria românilor, „fântânile darurilor”, cum le-a numit ctitorul lor, care a mai spus: „Şcoala de obşte va fi a tuturor, de toată vârsta, de cetanie, de cântare şi de scrisoare, nici o plată de la ucenici aşteptându-se”.

Nicu Goga

11.10.2019.