Blajul

În spatele catedralei se află renumita grădină botanică, înfiinţată în anul 1881, cea mai veche grădină botanică din lume înfiinţată pe lângă o şcoală secundară.Grădina botanică a luat fiinţă prin râvna profesorului naturalist Alexandru Uilăcan.Colecţia ei a fost îmbogăţită de urmaşii săi, din rândul cărora se remarcă marele savant botanist Alexandru Borza.Printre speciile de copaci care mai pot fi văzuţi şi astăzi se numără copacul de ginkgo biloba sau copacul lalea.

Pe latura vestică a Pieţii 1848 se află o căsuţă modestă, cu un acoperiş în două planuri, pe frontispiciul căreia o placă comemorativă aminteşte că aici a trăit şi muncit cea mai mare parte din viaţa sa eruditul cărturar şi marele patriot Timotei Cipariu(1805-1887). În prezent clădirea adăposteşte sediul ASTRA.

Cladirea monumentală cu etaj alipită de casa lui Timotei a adăpostit renumita bibliotecă blăjeană ce cuprindea peste 70 000 de volume şi aproape 1 000 de manuscrise vechi.Ea a fost construită de Ioan Micu Moldovan, iar fondul de cărţi s-a strâns din donaţii şi din bibliotecile unor episcopi, ieromonahi, canonici şi dascăli blăjeni, care lăsau prin testament mănăstirii “Sfînta Treime’ valoroasele lor biblioteci.

În imediata apropiere a podului ce traversează Târnava Mare, pe partea stangă se află “Bisericuţa grecilor”.A fost construită de către locuitorii din Blaj, pe locul unei vechi biserici din lemn.La înalţarea acesteia au contribuit şi negustorii macedo-români de religie ortodoxă, denumiţi de blăjeni impropriu “ greci”, de unde şi numele bisericii.Catapeteasma, sculptată artistic în 1776 a fost pictată ulterior în maniera stilului brancovenesc întrucât pictura iniţiala s-a distrus.

În lunca Târnavei Mari, situate în spatele catedralei şi a şcolilor, se află câmpia unde s-a ţinut Marea Adunare Naţionala de la 3/15 mai 1848.

Tot aici, în anul 1911 s-au ţinut serbările semicentenarului ASTREI la care au luat parte numeroşi literaţi, oameni de ştiinţă şi cultură din toate provinciile româneşti, iar Aurel Vlaicu a zburat cu avionul său deasupra mulţimii.

La 28 noiembrie 1918, aici a aterizat avionul care aduce vestea cea mare a reintrării României în război pentru eliberarea Transilvaniei.

Ansamblul monumental “Gloria” care domină Câmpia Libertăţii a fost inaugurat în anul 1977.La baza monumentului propriu-zis dăltuit din piatră, înalt de circa 18 m. , reprezentând o poartă a istoriei-sunt încrustate istoricele cuvinte “Vrem să ne unim cu ţara!”.Cel de-al doilea monument este constituit din trei statui din bronz, întruchipând trei fete care ţin deasupra capului cununi de laur, ce simbolizează cele trei ţări româneşti: Ţara Românească, Moldova şi Transilvania.

În formă de semicerc în dreapta şi în stânga monumentului se află o suită de 26 de busturi din bronz reprezentând pe cei mai de seamă cărturari şi revoluţionari din ţările româneşti.Aceste busturi au fost dezvelite în anul 1973.

Pe Bulevardul Republicii la numărul 47 se găseşte o clădire pe frontispiciul căreia sunt pictate patru muze reprezentând dansul, muzica, literatura şi poezia.Pictura aparţine lui Anton Zeiller, prieten al compozitorului.În această casa a locuit şi şi-a scris o parte din opera sa compozitorul Iacob Mureşianu, profesor de muzică la Blaj între anii 1886-1917.